Sindromul de gură arzătoare, cunoscut și sub denumirea de Burning Mouth Syndrome (BMS), este o afecțiune complexă, caracterizată printr-o senzație persistentă de arsură la nivelul mucoasei bucale, afectând în special partea din față a limbii, fără a fi observate modificări clinice evidente.
Statistic vorbind, pacientul tipic cu sindrom de gură arzătoare este o femeie aflată la menopauză. BMS este definit de Clasificarea Internațională a Durerilor Orofaciale (ICOP) ca o durere intraorală zilnică, persistentă, care durează mai mult de trei luni, fără cauze clinice evidente.
Pacienții descriu frecvent:
- O senzație de arsură (xerostomie), sau usturime la nivelul limbii (cel mai frecvent), buzelor și palatului chiar dacă la examinare, fluxul salivar este normal;
- O senzație de gust metalic sau amar care persistă pe parcursul zilei (disgeuzie).
Un aspect important este ritmul circadian: senzația de arsură este mai redusă dimineața și crește în intensitate pe parcursul zilei, atingând un vârf seara, ceea ce interferează adesea cu somnul.
CAUZE
- Deficit de vitamine (B12, B1, B6, acid folic) sau fier;
- Diabet zaharat;
- Reflux gastro-esofagian;
- Candidoză orală;
- Deficit de vitamine (B12, B1, B6, acid folic) sau fier;
- Efectele adverse ale unor medicamente folosite în patologii cronice (de exemplu, anumite antihipertensive, antidepresive);
- Iritarea locală provocată de consumul anumitor alimente sau utilizarea unor materiale dentare.
CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL?
Diagnosticul se face prin excludere, iar identificarea cauzei este crucială pentru a putea aplica tratamentul adecvat.
- Evaluarea mucoasei orofaringiene;
- Testarea fluxului salivar (sialometria);
- Recoltarea de exudat faringian și raclaj lingual pentru a exclude o candidoză;
- Hemoleucograma, feritina, B12, folati;
- Evaluarea funcției tiroidiene;
- O anamneză atentă pentru a identifica medicamentele utilizate de pacient.
TRATAMENTUL
Tratamentul sindromului de gură arzătoare necesită o abordare personalizată. Acesta include excluderea patologiilor inflamatorii sau tumorale, inițierea investigațiilor necesare și educarea pacientului.
Sindromul gurii arzătoare rămâne o provocare, iar rolul medicului ORL este esențial în gestionarea pacienților cu BMS.
BIBLIOGRAFIE
- Scala A, Checchi L, Montevecchi M, Marini I. Update on burning mouth syndrome: overview and patient management.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12907696/ - Zakrzewska JM, Buchanan JAG. Burning mouth syndrome.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26745781/ - Grushka M, Epstein JB. Burning mouth syndrome.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27475513/ - López-Jornet P, Camacho-Alonso F, Leon-Espinosa S. Efficacy of alpha lipoic acid in burning mouth syndrome: a randomized, placebo-treatment study.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18976257/ - Patton LL, Siegel MA, Benoliel R, De Laat A. Management of burning mouth syndrome: systematic review and management recommendations.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17379153/ - International Headache Society. The International Classification of Headache Disorders (ICHD-3).
https://ichd-3.org/ - International Classification of Orofacial Pain (ICOP). International Classification of Orofacial Pain, 1st edition.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32103673/ - Ship JA, Grushka M. Oral pain disorders.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0002817715607504